Ma apucasem sa scriu si pe la jumate mi-a inghetat laptopul...de caldura.
E cald de ti se topesc si ideeile.
E miezu verii si nimeni nu am chef de nimic si nici prea multe de facut. As avea cate ceva pe la munca, dar cand in jurul tau si cei putini care nu sunt in concediu se gandesc tot la concediu, la plaje si orase straine. Apropo, anul asta se poarta Barcelona, cei care nu au fost anu trecut se duc acolo. Barcelona e noul Amsterdam...fukin' trends. Acum sunt un pic heiter, ca probabil si eu tot asa faceam daca eram intr-o alta pozitie.
Nu prea mai am obiective si nici chef sa ma agat de ceva nu prea am. Mananc, dorm, mai beau din cand in cand, muncesc.
In w/e am fost la nunta lu Cristi. S-a insurat si ala. Cu una de la el de la munca, politianca si ea. Nu stiu cum se gasesc astia pe la locu de munca, eu am schimbat cateva si nu am gasit nimic. Atat de mic sa fie cercu "iubirii" ? Sau este doar o conjuntura favorabila si de dragul acesteaia iti induci si sentimentul ca daca treaba merge bine toata lumea este fericita. Eu asa cred, dar cred ca pana la urma si eu o sa fiu nevoit sa fac asa, pentru ca cercul meu este aproape un punct. Pacat ca astea de la nes...fabrica de ciocolata parca joaca in alta liga, sau au mancat prea multe napolitane.
Nuntile nu-mi plac. Totusi imi place ca oamenii se bucura cand le onorezi invitatia. Mai ales cei batrani. Motiv pentru care nu prea ma vad la o astfel de sondromie...nu prea mai are cine sa se bucure pentru mine si daca as face mai mult m-ar intrista.
Weekendul viitor sper sa reusesc sa ajung si eu la mare, daca gasesc pe careva sa mearga. M-am plictisit si de scris, mi-e lene, ma intorc la familia Borgias ca mai am un episod.
Citeste in continuare...
marți, 12 iulie 2011
Caldura mare mon sher
luni, 21 februarie 2011
Luni
O sa incep sa scriu zilele pe undeva, sa trag liniute pe tocul usii. Incep sa uit zilele saptamanii, nu mai am reper. Noroc cu weekendul exceptional, dar nu din cauza mea. Cu toate ca am impresia ca mi s-au terminat cuvintele, energia, noutatea, sper sa mai fie si altele cel putin la fel de "
Este un esec dulce, macar ai stiut ce vrei.
Deci, este luni. Am terminat de vazut ultimele episoade aparute de la Family Guy, American Dad, The Cleveland Show, The Simpsons, un standup cu Eddie Griffin si acum vad episodul 7 din Californication. Dupa o sa ma ridic din pat si poate o sa-mi fac o cafea. Foarte bucurus ca de 7 luni de cand stau aici nu incercasem aparatul ala misto de facut cafea si ieri l-am pus in fuctiune, cu ceva ajutor ce-i drept, ca era o inginerie prea mare pentru un inginer asa de mic like me ;) .
Sau poate ies putin sa mananc. Suna misto...dar totusi, ia sa mai dau un f5 in joburi.
Citeste in continuare...
sâmbătă, 29 ianuarie 2011
ufff...
In negocieri de obicei se cere ceva mai mult pentru a obtine ceea ce vrei defapt.
Daca ceri prea mult ala se va enerva si nu-ti va mai da nimic.
Cand visezi, viseaza mai mult si posibil se va implinii o parte destul de multumitoare.
Dar daca visezi prea departe sunt mari sanse sa ramai doar cu visele.
Aparent am cazut intr-un moment de agitatie a gandurilor si nu mai stiu cat de departe, pe geam daca m-as uita, peisajul ar fii frumos, chiar daca pe geam se vad doar blocuri. Problema e ca-mi place nelinistea asta, e un pic noua...frumos...
Cam cat de sus o sa cad :/ Pana la urma sa fie cat mai sus, macar daca o sa cad, sa fie zborul cat mai lung.
Am terminat tigarea inspiratioanala si termin si postul, ca ma asteapta lili care da de baut.
Citeste in continuare...
duminică, 17 octombrie 2010
Conexiuni periculoase...
chestiile "cum ar fi daca", combinatiile ciudate, intodeauna m-au atras.
Cu cat sunt mai incredibile si departe de linia normala, cu
atat imi par mai placute si satifactatoare atunci cand le ajuni, cel putin la gandul ca le poti atinge.
Aici nu e vorba numai de femei, desi ele sunt in top la sportul asta, mersul pe sarma deasupra prapastiei.
Cand eram mic saream de pe un mal inalt de 3 metri in nisip nu pentru ca trebuia sa ajung jos, ci doar de dragul zborului. Am facut-o de multe ori si de fiecare data mi-a placut, iar mana, piciorul si clavicula le-am rupt nemeritat facand niste chestii banale.
Ai zice ca sunt lucruri copilaresti, ca toti copii le fac la timpul lor.
Totusi se opresc la un moment, eu nu m-am oprit. Dar, nu sunt un unic, sunt multi asa si chiar exista o explicatie stintifica pentru predispozitia unora catre pericol si necunoscut.
Bine, acum nu mai pun panze la bicicleta sa ma duca vantul, dar vizunea implinirii imposibilului tot a ramas.
Scriam cu ceva timp in urma de o chestie interesant de realizat si foarte rupta din filme...ei bine s-a realizat si este al naibi de interesant cu atat mai mult cu cat taramul necunoscut este chiar necunoscut...de nimeni. Chiar nu stiu ce ma asteapta, este un pic periculos, dar ce mai conteaza cand asta am facut dintodeauna. Poate am facut si niste pauze oarecum impins de oranduirea societatii, mai ales de incercarea de a ma alinia si eu "in rand cu lumea"....Mda, nu prea sunt genul care sa stea in rand, visez prea mult.
Citeste in continuare...
joi, 9 septembrie 2010
So fucked-up
A venit si Toamna, anotimpul care-mi place cel mai mult. Cred ca din cauza ca imi place linistea sau o fi doar ca sunt nascut in el. Chiar daca bate vantul sau ploua este de departe cel mai linistit anotimp, pentru ca oamenii stau si se uita pe fereastra, dorm, se gandesc, concep copii, citesc...alte activitati pasive.
Nimeni nu se bucura ca a venit toamna.
Nimeni nu iese afara sa se bata cu bulgari, nimeni nu se plimba prin parc sa se uite dupa fustite sau sa miroasa mugurii florilor, nu fierbe nimeni pe la terase facand planuri de mers la mare in weekend. Este frig, bate vantul, e umezeala, namol, dar e liniste si asta imi place. Pe de alta parte mai vad toamna ca un anotimp al mortii.
Toamna mor iubirile de-o vara, mor frunzele, mor parintii, mor sperante, cam totul e o moarte. Asta e linistea suprema, absenta totului. Asta nu prea imi place, dar totusi ma bucura linistea usoara care mi-o da acest anotimp.
Am iar un puternic sentiment de singuratate, si faptul ca scriu asta la ora 18 si nu cum ar fi normal dupa 10-11 noaptea cand ai zice ca fuge mintea in colturi mai romantice ale gandirii, intareste chiar titlul.
Ca tot ziceam de frunze, stau si ele in vant pana se aseaza pe pamant.
Realitatea e aia care e si nu e deloc placuta.
In general imi invart existenta in jurul a doua chestii.
Serviciul care in maxim o luna se va termina oficial, ca neoficial e terminat de la inceputul verii. Imi pare rau, ca era ceva ce imi placea si nu simteam ca muncesc. Situatia mai nasoala e ca altceva este foarte greu de gasit.
Al doilea centru de rotatie nu mai e nici el tot de pe la inceputul verii.
Era ea.
Am reintalnit-o zilele/noptile trecute de vreo doua ori. A fost foare frumos, chiar paradoxal de frumos, pana in momentul in care am realizat ca eu eram strainul acolo. Cand cel cu care s-a facut rocada a venit neasteptat, psihic eu am sarit pe fereastra si fereastra nu era cum e in realitate la etajul 1, era mult mai sus. Trebuie neaparat sa gasesc o fereastra care sa nu o vad ca o cale de evadare, ci ca locul unde sa fumez tigarea de dupa. Totusi asta nu o exclude pe ea, ceea ce nici nu imi doresc.
Deci sunt un pic out of the game. Cred totusi ca o rezolvare a chestiei cu serviciul m-ar cam repune pe sine. Om traii si om vedea....chiar daca e toamna.
Citeste in continuare...
marți, 13 iulie 2010
intrebari fara raspunsuri
Am zis si altadata ca nu mai incerc sa o inteleg dar am esuat din nou si m-am chinuit mult ..iar...sa o inteleg. Pana acum nu am reusit, poate mai tarziu sau poate ar trebui sa ma inteleg pe mine mai intai.
Raman la aceleasi idee de la inceput, pana la urma si blogul asta l-am scornit intr-un moment asemanator, acum doi ani, idee ca totul mi se intampla cu un motiv, orice actiune este urmata de o reactiune, tot ce nu cunosc nu exista bla bla-urile care le-am mai scris. Ce ar trebuii sa ma atraga acum e cee urmeaza si nu de ce.
Viata si evenimentele ne cad in cap fie ca vrem fie ca nu... Problema e ca de data asta a fost prea repede, greu de digerat. Defapt la fel ca o alta persoana importanta din viata mea s-a dus in 2 saptamani, din momentul cand am venit din Italia cred ca nu au fost mai mult de 3 saptamani si deja se isca discutia cu separarea. Ceva s-a rupt in aceeasta perioada... Nu stiu daca e bine sau rau dar inca mai vorbim, defapt am putea sa facem chiar mai multe.
Oare cat dureaza sa o uit, defapt nu sa o uit, dar sa nu ma mai gandesc in fiecare moment la ea ...au trecut 3 sapt aproape, dar au fost si vreo 6 ani in urma. Cred ca va dura mult, in tot timpul asta am acumulat un grad ridicat de antisocializare si totul este diferit acum in lumea asta. Probabil in momentul cand scriu astea se amageste cu fraieru ala. Pe moment poate e placut dar cand nu mai are ce rani sa vindece va deveni sec si neimportant, pentru ca marile iubiri nu le gasesti la birou, in metrou sau in disco. Marile iubiri trebuie sa le cresti, mult timp.
Poate incompatibilitate ?! hmmm nu as zice, mai degraba prostie si un limbaj diferit.
Suna mult prea simplu pentru mine dar cam "asta a fost sa fie".
O sa fiu in continuare bun...eu o sa fiu mare, mie-mi plac inaltimile.
next
Citeste in continuare...
marți, 27 aprilie 2010
Putin despre imoboliare
O categorie prezenta mai mult decat trebuie in viata noastra, in economie, in media, in tot.
Pentru ca noi vrem sa facem bani fara sa muncim. Pentru ca in cursul a cativa anii a fost o activitate, mai bine spus mijloc, prin care jmecherasii de carton, romanii intiganitii de tranzitia in democratie, evreiwanabe, au reusit sa faca multi banii pe seama prostimii manipulate poate prea usor chiar prin intermediul banilor.
Daca Gigel are 10 lei in momentul t gigel cheltuie, sa zicem, 7 lei dar daca gigel are dintr-o data 20 de lei, gigel va cheltuii in momentul t+1 17 lei si nu 14 cat ar fi de asteptat desi nici 14 nu este rational pentru ca nu are nevoi umane duble. Dar avantat de rationamentul ca ARE bani cheltuielile lui gigel cresc cu atat mai mult cu cat de repede ii cresc veniturile.
Asadar daca lui gigel ii vei da repede multi bani, atunci gigel va cumpara orice de la oricine si chiar nu se va obosii sa gandeasca sau sa caute el ce vrea sa cumpere.
S-a apelat la acesti intermediari aparuti ca ciupercile dupa ploaia de credite. Acestia au reusit sa manipuleze piata in asa fel incat ei sa faca pretul, 3% e mai mare cand vinzi cu 100 000 decat cu 50 000.
S-au jucat cu pretul incat eu cred ca in varful de la jumatatea lui 2008 are un adaos speculativ de cel putin 70%.
Dar nu ei sunt de vina, ei sunt doar niste jucatori, multii dintre ei zatul societatii, putini dintre ei destul de inteligenti incat sa iasa cand trebuie din joc.
Cei care au dat banii lu gigel sunt de vina.
Mergea sa ii dea odata, dar nu atat de mult, au sufocat practic economia creand o cerere nesustenabila. Cand cererea reala a devenit atat de mica incat nu s-a mai vazut, s-a declansat scanteia si a inceput sa cada jmecheria.
Oricine care a facut putina economie prin liceu poate sa vada de la o posta ca se merge la cacialma, ca ne distram pe banii care nu exista.
Sa revin la pret, pretul nu este rezultat ca medie a preturilor din anunturi. :)
Este si el un pret, dar mai degraba pretul de cost al viselor celor care vand. Majoritatea sunt agentii care pun pretul ca "asa e piata". Nici particularii sau dezvoltatorii nu stau deoparte.
Dezvoltatorii stau pe la linia pietei doar, doar mai prind macar jumate din profitu care il visau prin 2007.
Nea Fanel de la 9 a primit in 75 de la Ceasca apartamentu pentru ca lucra la Faur. El, ne-a Fanel nu a reusit sa straga in viata lui 1000 Euro, dar ar vrea sa se mute la tara si sa devina milionar peste noapte. Cere 60 000, pe ceva ce nu mai are nici un cost de productie, dar nea Fanel trage cu dintii si inca mai spera cu mare invidie totusi ca veciunu de la 8 l-a dat acum 2 ani cu 70 si el nu a vrut sa lase atunci. Astfel volumul ofertei mai scade, pentru ca nea Fanel iese din ecuatie si se trezeste atunci cand nu-si mai poate acoperii costul visului.
Valoarea speculativa prea mare in piata si visele lu nea Fanel nu sunt oferta.
Cererea nu este numarul de insi care vor apartamente. Si eu vreau, dar nu pot sa dau 60 000 pe ceva mai batran ca mine. As putea insa sa dau maxim jumatate, sa zicem.
E, atat cat pot sa dau eu este defapt o componenta a graficului cererii.
Nu stiu daca ma situez mai sus sau mai jos, poate sunt multi altii care pot sa dea mai mult. Daca vreau nu inseamna ca si pot, sau ca o voi face.
Al treilea pret este pretul de vanzare real, adica pret de cost + adaos, dar nici macar acesta nu este definitoriu ca fiind punctul de intersectie dintre cerere si oferta.
Asta e, in economia de piata, ca dealtfel in orice relatie umana concurentiala, in care se presupune a fi un castig, este la mintea prostului sa crezi ca nu exista si pierdere.
Pana acum ceva timp perdantul era cel cu cerea, pacalit de banii pe care i-a vazut intr-un moment dar pe care nu i-a posedat niciodata si pt care se va lupta o viata sa ii posede.
Cei din partea cu oferta refuza sa stie ca si ei pot pierde, ca exista investitii profitabile si investitii neprofitabile sau cu un profit normal.
Incerca prin tot felul de masinatiuni sa faca cererea sa creada ca se afla intr-un moment de echilibru. Se apeleaza intens la media, la proiecte gen prima casa...alimentare de vise mai ceva ca gangea.
Unde suntem acum?!
Mai sunt cativa care spera la un 3% din 50 000, pentru ca inca o mai au ce manca din cei 3% de acum 2 ani. Inca mai sunt multi nea Fanei, ca daca nu a vazut 1000 E in viata lui si 40 000 e un vis pt ei.
Totusi nu se poate ramane in blocajul actual.
Distractie pe banii bancilor nu se mai poate pentru ca deja au probleme, desi ei au mereu profit risca sa aiba un profit mai mic. Incearca pe cat posibil sa nu execute silit. Daca executa silit, mare lucru oricum nu recupereaza si dupa cum se poate vedea licitatiile de executarii silite sunt foarte greu de gasit pe siteurile bancilor, sau au o prezentare precara. Totusi daca sapati adanc se pot gasii cateva tabele html sau cateva pdf-uri linkuite direct (ex la ditamai banca bcr).
Apropo de executari silite un site care te scuteste de mult timp de cautare executarisilete.
Distractie pe banii statului, adica tot pe banii nostri dar adunati de la tot poporu ca in comunism, nu se prea mai poate. Cum sa garantezi astazi ceva in aceeasi zi in care te imprumuti din afara ca sa platesti pensiile. Sa garantezi atunci cand mai traiesti si din ce produci nu doar din ce te imprumuti. Sa ajungi sa scornesti chestii gen prima casa...e grav. In primul rand mie mi se pare ca este o grava abatere de la regulile economiei de piata, anticoncurential si chiar nedemocratic. Practic guvernul a fixat vizibil un pret, un mercurial, pe cand el ar trebuii doar sa medieze si sa vegheze, sa nu permita bancilor sa faca scheme ponzi cu gigel.
Deci ramane doar distractie pe banii nostri, care sunt atat cat sunt, nici mai mult nici mai putin.
Citeste in continuare...
miercuri, 30 septembrie 2009
din nou despre majoritate
Nu mi-a venit sa cred cand am citit articolul acesta. Deci eu nu aberez pe aici aiurea cu majoritatiile mele. Recomand de citit cu mare bagare la tartacuta ce a scris nenea ala acolo, pentru ca are mai multe cuvinte in cap decat mine.
Deci chiar nu exista bine sau rau, alb sau negru, majoritatea este cea care pune aceste etichete si majoritatea se poate insela sau nu.Defapt atata timp cat exista, majoritatea nu se inseala niciodata.
Trebuie sa bagam bine la cap ca la un anumit moment Hitler era un erou, un vizionar, sau comunismul cel condamnat a fost la un moment dat o floare rara frumos mirositoare. Pierd intodeauna generatiile care traiesc momentul in care o majoritate devine minoritate.
Asta e toata vrajeala...
"majoritatea este veșnică, atotștiutoare și atotputernică".
Citeste in continuare...
duminică, 27 septembrie 2009
Care-i punctu
Nu prea am mai avut chef de scris in ultima perioada.Noaptea asta
am. Tocmai am terminat doua spectacole de comedie stand in picioare cu Dave Chappelle si acum ma uit la un film cam obscur, frantuzesc.
Delicatessen se numeste si nu l-am vazut pana acum pentru ca ei nu ia placut, are cei drept o tenta horor si noi nu prea vedem acest gen.
Acum vreau sa-l termin pentru ca sunt singur.
Sunt singur, asa cum imi place mie sa fiu, sa stau, sa nu fac nimic fizic, sa ascult muzica, sa citesc, sa gandesc si pe cat posibil sa incerc sa nu exist. Imi place sa cred ca a exista nu este egal cu a fi. Ma simt din nou antisocial, iar ma simt minoritar intr-o lume nebuna, dar nu ai ce sa-i faci intodeauna majoritatea detine adevarul si dreptatea.
A exista......
De ce trebuie sa urmam toti aceeasi matrita. Eu vreau sa stau pe un deal, pe o insula, sa fumez tutun, sa beau vin, sa pictez poate peisajul, sa ascult vantul...si cam atat.
Eu nu vreau sa exist, eu nu vreau sa am bani, eu nu vreau program, eu nu vreau conduc, eu nu vreau sa fiu condus.
Nu inteleg de ce atata razboi, pentru bani, pentru conducere, pentru putere.
Puterea nu este egala cu fericirea. Aia nu este fericire este doar viciu.
Libertate, pace, liniste sunt cu mult mai importante,
dar pur si simplu parca au fost uitate.
Cand o sa ne linistim... o sa intelegem ca suntem doar o boala minora a unei pietre din ce in ce mai singuratice intr-un spatiu fara x y z si cel mai important fara t.
Cica trecem prin viata, defapt noi nu facem nimic, viata trece prin noi si cam atat.
Deci pana la urma puctul este abstract, nemasurabil, poate chiar inexistent.
Citeste in continuare...
vineri, 19 iunie 2009
Baiatu cu ruteru in brate - post scris in tren
Ieri cand am ajuns la birou m-am trezit cu ordine de sus cum ca tre sa fac o
plimbare pana la Timisoara sa pun un router si setez niste imprimante sa printeze
prin port rdp de unix. Asa se intampla cad pleca omul de la tehnic si-si baga piciorul si nu mai vrea, te reorientezi catre altii, asa zisi buni la toate.
Si uite asa aseara eram in tren cu linksysu in brate.
Am ajuns la 7 dimineata in Timisoara, nu am apucat sa vad nimic din oras singurul lucru care l-am remarcat e ca au multe biserici greco catolice si normal arhitectura lor diferita.
Oricum mie mai mult imi place drumul. Imi place sa merg cu trenul, normal pe drumuri care nu am mers niciodata. Una dintre cele mai tari atractii turistice este transsiberianul dupa mine .
Acum sunt prin podisul Banatului, admir peisajele frumoase, e aer conditionat, e putina lume in tren, e priza de laptop, si e muzica chill in casti.
De la Craiova inspre Bucuresti o sa ma cam plictisesc deoarece pe acolo am mai fost. Probabil acolo o sa ma delectez cu vrun documentar din Seria Time de la BBC.
Este o senzatie placuta sa mergi cu trenul, sa ai vai si dealuri in stanga si dreapta si sa scrii pe laptop in timp ce asculti ceva linistit, ai impresia ca zboti, este terapeutic. Cand ma uit la tara asta ce frumoasa este si cat de putin este pretuita aceasta frumusete, sicer imi pare rau. Imi pare rau ca sunt oamenii care o populeaza, prea multi oamenii care nu o merita.
Relatarii despre oamenii din vagon nu am pentru ca nu prea sunt, deocamdata.
Ia uite ce chestie, sunt in baile herculane, nu stiam ca e pe aici. Aici am fost cand eram copilas cu bunicii si singuru lucru care mi-l amintesc e ca ma prins odata o ploaie si am alunecat in niste namol si m-au certat. De aseamenea i-mi mai amintesc din aceea tabara ca ungurii sunt rai ca ne strangeau cu usa la tren si nu vorbeau romaneste. :) Tocmai am ajutat o gagcicuta misto sa-si urce geanta mai mare de doua ori decat ea. O fi unguroaca ?!! Gagica nu geanta :))
Gata cu prostiile, ia sa fac eu putina curatenie prin mediu virtual.
Acum am observat, gagica e cu laptopu in spatele meu la fel ca mine...si cu casti. Poate mai tarziu ne combinam la un joc in retea. Am eu cablu :D
Si uite asa am inceput sa relatez si despre oameni.
Faina Orsova, bine ca scria pe o pancarda portul orsova ca eu nici nu stiam ce e lacul asta mare intre dealuri. La geografie eu invatam la istorie :)
Sheeet cat de fain e peisaju pe la Orsova si ce melodie tare mi-a intrat in fubar 03 - Ibizarre - Las Brisas.flac....divin.
Tocmai am trecut prin Dorobeta-Turnu-Severin si mi-am adus aminte ca tre sa trec peste langa un picior de pod de istorie...aaa si mi-am dat seama si ce este apa asta mare pe langa care tot merg de vreo ora.
Din Craiova au urcat un zigan si o ziganca si acum tot vagonu pute a branza.
...si nici macar gagica nu e unguroaica.
Citeste in continuare...
vineri, 12 iunie 2009
Despre criza
In momentul de fata ne aflam intr-o groapa care se adanceste pe zi ce trece astfel incat viitorul se intrevede foarte intunecat.
Bine ca nu eram prea sus ca era mai socanta caderea. Conducatorii nu fac nimic in atenuarea impactului iminent, ba din contra accelereaza prabusirea, prin programe gen prima casa sau prin sufocarea cu taxe. La noi se merge pe acelasi principiu de 20 de ani, dam un tun acum ca reculul se va simtii peste 4 anii cand la putere vor fi altii care oricum or sa aiba ca scuza conducerea anterioara proasta ca sa poata sa dea si ei un tun in liniste. Deci este un fel de bulgare de zapada care se rostogoleste la vale pana cand nu va mai fi zapada s-au va ajunge la baza vaii.
Tot ce se face este sa se indoctrineze, sa se mentina nivelul prostiei ridicat in ideea de a se mentine acelasi climat care ii favozrizeaza pe ei sa ramana la varf.
Acum ceva vreme descoperisem o explicatie comica a crizei, cea cu broscute. Mi-a venit totusi o idee mai buna si mai scurta a explicatiei.
Era o reclama cu piticii de gradina. A facut nea Vasile ala 1000 de pitici si apoi a aflat ca a murit americanu'. Asta e explicatia crizei. Noi faceam cu spor la pitici si americanu a murit. Nici macar nu mai ai unde sa emigrezi, bine ca avem mult pamant, o sa ne intoarcem la agricultura de subzistenta.
Citeste in continuare...
luni, 18 mai 2009
Ashes and Snow
De cand mi-a ars casa din temelii, vad luna mult mai limpede.
Tocmai ce am terminat de vazut ceva ce greu pote fi catalogat intr-o categorie de film,
arta fotografica, pasiune....
Transcriu mai jos cuvintele ce insotesc imaginile, sunetul si viata din acest film.
Daca vii cu mine In clipa aceasta minutele-ti vor deveni ore,
orele-ti vor deveni zile, iar zilele-ti vor deveni o viata.
De la Printesa Elefantilor am disparut In urma cu exact un an.
In acea zi, am primit o scrisoare.
Ma chema sa ma Intorc In locul In care a Inceput viata mea cu elefantii.
Te rog sa ma ierti ca linistea dintre noi a fost neIntrerupta timp de un an.
Aceasta scrisoare rupe aceasta liniste.
Ea marcheaza prima din cele 365 de scrisori ale mele, catre tine.
Cate una pentru fiecare zi de tacere.
Niciodata nu voi mai fi eu Insumi, decat In aceste scrisori.
Ele-mi sunt harti ale caii pasarii.
Si sunt tot ce stiu eu ca este adevar.
Iti vei aminti totul. Totul va fi ca Inainte.
La Inceputul timpurilor, cerul era plin de elefanti zburatori.
In fiecare noapte se tolaneau In acelasi loc, pe cer si visau cu un ochi deschis.
Cand fixezi lung stelele, In noapte, privesti In ochii care nu clipesc ai elefantilor,
care dorm cu un ochi deschis.
Pentru a veghea mai bine asupra noastra.
De cand mi-a ars casa din temelii, vad luna mult mai limpede.
M-am uitat la toate Eden-urile care s-au prabusit In mine.
Am vazut Eden-urile pe care le tineam In maini, dar le-am lasat sa plece.
Am vazut promisiuni pe care nu le-am tinut, dureri care nu au fost adevarate,
rani pe care nu le-am vindecat, lacrimi pe care nu le-am varsat,
am vazut morti pe care nu i-am jelit, rugaminti carora nu le-am raspuns,
usi ce nu le-am deschis, usi ce nu le-am Inchis,
iubite lasate In urma...si visuri ce nu le-am trait.
Am vazut tot ce mi s-a oferit, ce n-am putut accepta,
am vazut scrisorile pe care le-am dorit, dar niciodata nu le-am primit,
am vazut cine as fi putut fi, dar niciodata nu voi deveni.
Un elefant cu trompa ridicata e o scrisoare catre stele.
O balena esuata e o scrisoare din adancul marii.
Aceste imagini sunt o scrisoare catre visurile mele.
Aceste scrisori sunt scrisorile mele catre voi.
Inima mea e ca o casa veche, ale carei ferestre nu au fost deschise de multi ani.
Dar acum aud ferestrele deschizandu-se, Imi amintesc cocorii plutind
deasupra zapezilor In topire ale Himalayei,
somnul pe cozile vacilor de mare, cantecele focilor barboase,
mugetul zebrelor,scrartaitul nisipului,
urechile linxului, balansul elefantilor,
esuarea balenelor, si silueta elanului...
Imi amintesc unduirea picioarelor mangustelor plutind pe Gange,
navigand pe Nil...
Imi amintesc cum cutreieram prin coridoarele Hatshepsut-ului, si figurile multor femei...
si mari nesfarsite... si mii de mile de rauri...
Imi amintesc relatia dintre tata si fiu...
si savoarea... mi-o amintesc... si zgomotul piersicii...
Imi amintesc orice...
Dar nu-mi amintesc ca vreodata sa fi uitat.
Aminteste-ti visurile...
Aminteste-ti visurile...
Aminteste-ti visurile...
Aminteste-ti...
Pe masura ce urmaresc savana elefantilor, cu cat mai mult ascult, cu cat sunt mai deschis,
cu atat ei Imi amintesc cine sunt.
Fie ca Ingerul elefantilor sa-mi auda dorinta, sa colaboreze cu toti muzicantii orchestrei naturii...
Vreau sa vad prin ochii elefantilor. Vreau sa joc dansul care nu are pasi.
Vreau ca eu sa devin dansul...
Nu-ti pot spune daca esti destul de aproape sau de departe
de linistea dupa care tanjesc, uitandu-ma la figura ta.
Probabil ca daca fata ta ar putea sa se Intoarca spre mine, acum,
mi-ar fi mai usor sa refac figura pe care credeam ca am pierdut-o.
Mie Insumi.
Din pana, foc... din foc, sange...
din sange, os... din os, maduva...
din maduva, cenusa... din cenusa, zapada.
Din pana, foc... din foc, sange...
din sange, os... din os, maduva...
din maduva, cenusa... din cenusa, zapada.
Din pana, foc... din foc, sange...
din sange, os... din os, maduva...
din maduva, cenusa... din cenusa, zapada.
Din pana, foc... din foc, sange...
din sange, os...
din os, maduva... din maduva, cenusa...
din cenusa, zapada.
Din pana, foc... din foc, sange...
din sange, os...
din os, maduva, din maduva, cenusa,
din cenusa, zapada.
Din pana, foc... din foc, sange...
din sange, os... din os, maduva...
din maduva, cenusa... din cenusa, zapada.
Balenele nu canta din cauza ca ele au un raspuns.
Ele canta fiindca au un cantec.
Nu conteaza ce scrie pe hartie...conteaza ceea ce e scris In suflet.
Asa ca, arde scrisorile si imprastie-le cenusa in zapada.
La marginea raului, cand vine primavara si zapada se topeste.
Iar cand raul revarsa, intoarce-te la malul raului
si citeste din nou scrisorile mele, cu ochii Inchisi.
Lasa cuvintele si imaginile sa-ti spele trupul precum valurile.
Reciteste scrisorile, cu mana palnie la ureche.
Asculta cantecele Edenului...
Pagina... cu pagina... cu pagina.
Zboara pe traiectoria pasarii...
Zboara...
Zboara...
Zboara...
Citeste in continuare...
sâmbătă, 9 mai 2009
despre pasarici
Si cum ziceam, eram pe peronul garii din Brasov.
Mancam niste forneata. Am obervat ca o pasarica se apropiase de mine si incerca sa ajunga la frimitura care-mi cazuse. Am inceput sa-i arunc eu firimituri. Le agata timid pe toate si se apropia din ce in ce mai mult.
Chestia interesanta, atunci cand am aruncat o firimitura mai mare, a agatato lacom si a zburat... deci e o regula a naturii. Daca dai cate putin e bine, cand dai mult, e bine dar nu pentru tine, pentru pasarica da :)
Ps : dupa Ploiesti a venit controlorul si gigi ala ia zis ca s-a vazut si a trecut deci.....
Citeste in continuare...
vineri, 17 aprilie 2009
Gata
Talpile i-mi ard, la fel si palmele.
In camera e racoare si ma trage un somn. Sunt frant de oboseala, nu neaparat de astazi, ci oboseala acumulata. O sa dorm ca un bustean si o sa dorm si mai mult acasa, acolo unde este o racoare calduroasa ce mereu ma facut sa dorm linistit. De ce naiba ne zbatem atat, de ce nu dormim cu totii
si doar sa visam, ce vrem, cum ne vrem. Senzatia este aceasi si pariu ca si fericirea este aceasi. Dar in vis nu am obosii niciodata daca nu vrem.
Gata cu filozofeala sa rezum lucrurile palpabile ce le-am baut pan' acu:
Am inceput sa joc din nou starcraft, fie pe servul de la robattle (detalii de conectare pe serverul lor), fie pe gArena.
Am luat bonusul trimestrial, injumatatit fata de data trecuta, dar tot e bine ca e.
Am cheltuit bonusul trimestrial pe revizia periodica a masinii: filtru ulei, ulei, filtru aer, placute fata, manopera~700ron
Mai imi trbuie inca atat sa repar distrugerea facuta in weekendul trecut, aparatori noroi aripa, scut deflector aer, la 170Km/h si nefiind prinse bine de priceputii unde a facut fratemio masina, s-au desprins/tocit de roata.
A cam inceput sa ma atraga o colega, bine ca Mirela nu-mi citeste in caiet.Sunt un nemernic si un nehotarat.
Plec la tara de paste, o sa-mi faca mama capul calendar de verzi si uscate ca doar nu am mai vorbit de mult.
Am facut cateva cumparaturi intr-un hipermagazin, omor mare acolo, romanu nu are banii dar tot cumpara, mai ieftin dar cumpara.Deci cam merge piata produselor mai ieftine, alternative la cele scumpe.
Am adaugat un nou blog in blogroll. O sa-l urmaresc sa vad daca ramane. O sa adauc si pe mordechai ...ca e bun.
somn usor
Citeste in continuare...
vineri, 13 martie 2009
in ceata
Am multe subiecte despre care sa mai scriu, in general intamplari, obiecte, dar parca nu am asa tragere de inima si asta ma duce la a explica mai bine starea psihica de acum.
Ma apasa din ce in ce mai mult ceva, nu stiu exact ce sau poate nu vreau sa stiu si stau asa intr-o ceata densa cu ganduri neclare, singura concluzie la care ajung fiind cea de a ma culca sau sa stau asa degeaba fara macar a gandii la ceva. Poate e astenia de primavara dar nu cred, este ceva ce ma face sa nu fiu fericit si mi-e teama sa ma exprim ce este acest ceva. In ultima vreme am petrecut mai mult timp cu Mirela si ma cam plictisesc cred din cauza ca atunci cand sunt cu ea cercul in care stam este prea mic. Sa marim cercul este destul de dificil pentru ca din ce am observat pana acum avem putin gusturi diferite in ce tine de prieteni sau activitati. Eu de exemplu am momente cand vreau sa stau sa frec menta sa nu fiu bazait de nimeni si sa nu ma gandesc la faptul ca as deranja pe cineva cu starea mea de pasivitate. Acesta incompatibilitate poate este accentuata de primavara si de faptul ca aproape totul in exteriorul cercului mi se pare frumos si oarecum atractiv . Adica ma simt prea monoton si nici sa ies din monotonie nu vad cum sau mi-e teama sa vad. Si daca ies sunt foarte mari sanse sa am un soc deoarece unele chestii chiar nu sunt de mine desi poate eu cred ca le-as face fata. Anul trecut in aceasi perioada eram cam tot pe aici dar cred ca un pic invers, adica ea avea mare nevoie de libertate si eu eram cel care ii restrangea cercul.
Si am actionat gresit cred, pentru ca nu am facut decat sa mai pun o greutate in plus prostului mers al lucrurilor. Dar nici altfel nu cred ca as fi avut ce sa fac, pur si simplu era ceva independent de mine asa cum nu vad nici eu acum ce s-ar putea face. Cel mai rau ma streseaza imposibiliatea realizarii unui plan de viitor desii aici depinde doar de mine si cred ca in orice alta ipostaza tot nu as reusii sa fac asta pentru ca fiind provincial in Bucuresti este greu sa vezi in viitor atata timp cat nu ai o baza de sustinere, acel perete din spate al lui Freud, in cazul meu acesta e locuinta. Am mai acoperit putin din acest gol prin masina deoarece aceasta reprezinta un suport fie el si mobil. Este vineri 13 si cred ca ma culc, nici eu nu ma mai inteleg daramite cei din jur sau in special Mirela.
Citeste in continuare...
sâmbătă, 21 februarie 2009
n-au copiii bani
Mai trec din cand in cand si prin camin deoarece inca mai am locul meu acolo si ma simt destul de bine. Am stat in camin in regie cat am fost in facultate si acum am mai facut rost de loc, sa zicem ca e un refugiu cand ma da femiea afara.
Mai mereu am fost la zii cu plata chiriei pentru ca banii de chirie nu i-am baut a doua zi de cum i-am primit de la parinti sau mai tarziu de cum am luat salariu. Totusi exista si categoria de studenti care platesc mai rar mai multe luni odata. Nu a fost niciodata o problema asta deoarece penalizariile sunt minore.
Ieri cand am venit in camin am avut surpriza sa descopar o lista cu studenti care daca nu platesc pana ieri luna decembrie vor fi evacuati si este pe bune deoarece au fost unii care nu platisera noiembrie si aceeia au primit direct ordinul de evacuare. Mirarea mea a fost din cauza lungimii acelei liste, erau 116 oameni si facand un calcul simplu este aproape o treime din camin. De ce oare au recurs la asemenea masura, nu au bani la buget, criza, foame nu stiu dar de burse marite nu mai zice nimeni nimic, sau de ceva masuri de stimulare a invatamantului de calitate, de trimiterea in parc la sah si table a dinozaurilor paranoici care cica profeseaza inca in Politehnica.
Poate noul ministru abramburica face si ea ceva desi am indoesc.
Am auzit o chestie tare intr-un clipulet oarecum comic in care un fel de om de stiinta explica audientei de ce sa nu i se adreseze lui intrebarea Cum vede viitorul in 20 de ani ? , acesta a raspuns ca el nu stie el asta , raspunsul il au invatatorii de la gradinita, ei sunt singurii care stiu cum va fi viitoru.
Citeste in continuare...
marți, 27 ianuarie 2009
lenevesc
m-am intors de la serviciu, sunt obosit, am mancat niste fasole, acum beau un stejar si stau in nothing box cat mai mult posibil. Imi place !
Citeste in continuare...
duminică, 4 ianuarie 2009
m-am intors
Gata cu vacanta de iarna. Inapoi la munca, inapoi in sistem... Cel mai mult iarna-mi place sa stau langa soba de teracota si sa nu fac nimic, defapt stau doar fizic pentru ca mintea-mi fuge cat ma tine imaginatia. Cand obosesc, dorm si cand nu dorm butonez televizorul. Anul asta din pacate nu am mai avut parte de zapada, decat foarte putin astazi cand am plecat. Daca era zapada mai iesem si afara sa fac drum... E frumos iarna la tara. Nu am reusit sa citesc nici o pagina din cele dpua carti care le am in curs de citire, am vazut cateva filme. Revelionul ...a fost o seara normala cu exceptia celor doua chestii* misto cu care am inceput anul. Cred ca am facut 1000 kilometri cu masina de cand am luato si se comporta foarte bine, defapat se comporta asa cum vreau eu.
Peste tot se vorbeste de criza, documentare despre dobanzi, banci, conspiratii...tre sa mai analizez putin chestia asta, am impresia ca nu e ceea ce pare dar va devenii tocmai pentru ca se vorbeste prea mult despre.Privim putin la nivel micro si largim cercul, sa zicem ca eu nu am smitit criza asta pana acum dar toata lumea spune ca suntem in criza, ma sperii, nu mai pot face credit, ba din contra ma apuc de economisire ca nu e bine in perioada de criza sa cumperi mai mult decat ai nevoie. Nu mai cumpar sistemul ala audio pe care il vroiam ca pot sa ascult destul de bine si la casti. Sistemul ramane necumparat, aia care l-au produs, daca vad ca nu mai vand nu or sa mai produca, reduc productia, reduc personalul nu mai investesc nici ei. Cam pare un domino. Tindem sa cadem intr-o groapa mai mare decat criza in care suntem. Cred ca reducerea cheltuielilor pana la limita este ceea mai prosta solutie care o poate face oricine acum fie ca e persoana fizica sau juridica. Criza o facem noi nu exista deja. Cred ca sunt unele interese in creearea acestei crize. In imobiliare intradevar sunt e varza totala, parca am mai scris acum ceva vreme, era o chestie normala sa se mai slefuiasca bolovanul pana ajunge la o marime mai normala. Si inca nu e. Criza este la americani, care traiesc de ani buni din datorii, produsul lor am impresia ca nu prea acopera datoriile, fac razboie costisitoare, au deficit comercial si nu fac nimic sa remedieze pentru ca ei sunt cei mai frumosi, destepti si grasi . Cand fac ei ceva sa repare ceva?! Pai atunci cand este o problema globala, ca doar ei sunt salvatorii... De aceea este nevoie de o criza globala. Sunt nerabdator sa vad care e planul, ca vad ca deja s-a ales un presedinte mai cu fata de bun samaritean ( asta negru ma refer), de salvator.
*chestie=BJ
Citeste in continuare...
sâmbătă, 22 noiembrie 2008
In cautarea primei masini
Daca vrei sa cumperi un Seat citeste...
Cum depozitul meu la termen si-a atins termenul, am inceput sa caut masini cu gandul de a le si cumpara. In general cand cumpar ceva studiez mult piata, obiectul targului si targovetul, incerc sa-i fac un profil celui care vinde, merg dupa premiza ca fiecare om imprima obiectelor personale o particica din caracterul lui..etc.
Astfel ma uit la anunturile de pe net, cand gasesc ceva interesant ma duc la gugal si il intreb tot ce stie despre masina si vanzator, dupa nume, mail, nr masina si cel mai usor dupa nr de telefon.
Multi ii gasesc cu multe pagini de anunturi care unele nu mai pot sa le deschid decat din cache de la google, altii care se chinuie sa vanda masina de cateva luni si vezi ce pret a mai avut si tot asa.
Deci sa revin , atunci cand cumpar ceva si ajung in puctul de a vedea cevaul respectiv, deja sunt hotarat 80%, dar se pare ca la masini este un pic mai greu, fiind vorba si de o suma mai maricica, in jur de 7000 euro .
Astazi am purces a vedea un Seat 1.9 TDI 110 cai 7400 Euro 95000 km 2003. Cam asa arata anuntul pe autovit. Am fost cu Bogdanel care mai cunoaste una alta la masini , eu nici diferenta intre diesel si benzina nu fac...teoretic stiu multe dar ...
Vanzatorul avea un profil mai mult decat bun, 27-32 ani, lucra in domeniu cercetarii fizica atomica, vindea masina pentru ca mai avea un altea din 2005 care o luase pentru ca nevastasa nascuse o fetita acum 4 luni ...ce mai o imagine foarte buna. Bogdanel a mers cu masina si a fost placut impresionat, am calculat eu ca ar fi plauzibil si nr de kilometrii daca a mers zi de zi la Magurele la serviciu. Toate bune si frumoase. A lasat pretul al 7000 fara sa zic eu ceva ...
Am plecat cu gandul sa ne mai gandim :), urmand sa il sun dupa aia sa stabilim cand mergem cu ea la service ( acceptase si asta ). Ma sunat el insa dupa nici o ora cum ca la mai sunat unu care i-o lua imediat cu 6800 ..hmm, am zis eu, putin telenovelistica faza. I-am zis ca-i dau raspuns in cateva ore, urmand sa apelez la un prieten care ar fi trebuit sa fie coleg de serviciu cu el sa vad daca mai aflu ceva.
Am ajuns acasa si am dat cautare pe google la nr masinii ...si surpriza omul era pe forum la vw la sectiunea seat si avea doua posturi. Una din 2006 intreba ceva de bujii si una din 2008 septembrie ( cam de cand a pus masina la vanzare) in care intreba oamenii de acolo de ce pierde lichid de racire, ca a fost cu ea la service si nu au gasit nimic la furtunase sau bidoane...a concluzionat el dupa putin timp ca ar putea fi garnitura de chiuloasa fisurata.
Dupa ce am studiat putin problema mi-am dat seama ca ar putea fi mai rau sa fie blocu motor spart, pentru ca nu ii fierbea apa. L-am sunat sa-i spun sa i-o dea lu ala cu 6800 si i-am zis ca nu o iau din cauza ca masina are probleme. A dat-o la intors ca de unde stiu de chiuloasa ..iam zis ca de la el :) , a zis ca s-a rezolvat problema ca era un furtun ...i-am urat succes ..
Ce teapa era sa-mi iau, as face niste seo sa nu o ia altu care se gandeste sa caute pe google si nu mai gaseste nimic pentru ca poate isi sterge postarile amicul vanzator, dar nu cred ca poate.
Totusi pun nr de telefon 0729602677 si link pe forumu respectiv.
Maine ma duc in targ in vitan..la plimbare.
Revin si ii pun si nr la masina pentru ca e chiar nesimtit omu, a intrat pe forum si a scris povestea cu furtunu si a sters si nr masinii..so more seo B 43 UAV, teapa.
Citeste in continuare...
miercuri, 12 noiembrie 2008
criza
parca este criza peste tot in univers ..
nici macar chestii funny pe net nu au mai aparut, sa ne mai binedispuna...
nu am chef de nimic ...poate doar sa stau in pat toata ziua. Ma simt rutinat pe toate planurile, e nevoie de ceva culoare...si mai urmeaza si o perioada mai putin placuta a anului, cel putin pentru mine sarbatorile de iarna sunt ..bleah, mai ales revelionul...toata lumea inebuneste, putin inteleg ca de la o varsta in sus nu mai exista mos craciun iar trecerea intr-un an nou nu reprezinta nimic, ca doar nu treci nicaieri totul e la fel.
Poate este doar un pretest sa te faci muci s-au sa iei cadou cuiva drag si ce nu inteleg eu de ce trebuie sa existe o perioada pentru aceste activitati, ca filtrata la maxim aceaste sarbatori nu reprezinta decat atat.
Si inca o chestie care tine tot de crize ...becalii nici macar oameni sa-i lipeasca afisele in colegiu unde participa nu a mai platit...si parca nici pe la tv nu prea l-am mai vazut . La mai mare ..sau mai mic!!
Citeste in continuare...