marți, 3 ianuarie 2012

Rezolutii de an nou



Din categoria de ce este bine sa mai scrii din cand in cand ce gandesti, ma uit amuzat pe un post de acum un an si anume asta . Cititd ce planuri aveam atunci pentru 2011, imi dau seama ca anul asta a trecut foarte repede in conditiile in care am cam realziat tot ce mi-am propus. Am fost de trei ori pe munte, m-am plimbat cateva mii de km, am vazut locuri frumoase, am cunoscut oameni interesanti. Am schimbat departamentul cu tot cu loc de munca...destul de greu dar in bine. Am terminat CCNA-ul inca nu am inceput cursul de baze de date dar o sa-l fac anul asta. Nu am putut sa impac pe toata lumea dar m-am impacat pe mine si am reusit sa ma pastrez la fel de visator. Momentan traiesc intr-un vis fericit, dar dulce amarui. De dimineata am lasat-o dormid, dar o sa plece...si mai departe nu mai stiu. Ce'o sa fac in 2012 !? O sa incerc sa aduc putin visul in realitate. O sa fiu mai organizat in tot ceea ce fac, sa traiesc mai sanatos...mda no smoking included. O sa inclin balanta bugetara (cum suna asta) pe plus. Ajunge doar sa scad tigarile, dar eu vreau mai mult. O sa ma dezvolt profesional mai mult, sa ma implic mai mult aici unde am ajuns, sa fac un curs, doua... O sa vizitez mai mult taramuri straine, poate ajung si la Florenza. Nu am de gand sa renunt la munte si chiar as vrea sa urc anul asta pe Moldoveanu. Este destul de mult pentru un an care se anunta mai prost ca precedentul. Deci un 2012 mai fericit!


Citeste in continuare...


joi, 8 decembrie 2011

Momente frumoase



In ultima vreme s-au intamplat multe si memorabile. Este ciudat si pe de alta parte frumos atunci cand persoane pe care le-ai vazut o singura data in viata, trecator si de la distanta, momente scurte, dar care raman bine puse in memorie, reapar si incep sa insemne ceva in existenta ta. Si ce e mai frumos este ca reapar doar pentru simplul motiv ca acel scurt moment a ramas si in memoria lor, ca si cum ar fi fost o experienta indelungata in care a-ti fi comunicat enorm. Poate sunt doar o evadare, o experienta diferita, un puct de sprijin...poate este doar o imagine a ceea ce as vrea eu sa fie, poate doar proiectie a uni vis de demult, sau poate...dar hai ca nu vorbesc porno... atat de multe incertitudini si cu toate astea nu ma pot abtine sa nu visez, asta e sportul meu preferat si vreau mai mult. Sunt prins atat de bine incat nici macar nu simt padurea de bile negre. "Fraiere!!!". Lumea mea plina de principii este zguduita. Din pacate implinirea este la limita imposibilului daca nu chiar imposibila...ceea ce ma intristeaza, este ca si cum ti s-ar confirma posibilitatea fericirii dar calea prin care o pot avea este in alt timp, este prea departe, este prea tarziu, este in alt univers. Si chiar daca am da totul la o parte si ne-am unii lumile, compromisul ar fi asa de mare incat ar strica tot echilibrul. Mi-e teama....in general focurile puternice se sting repede :)) Ar trebuii sa revin cu picioarele pe pamant sa fiu serios, dar imi place asa de tare sa traiesc momentul si sa ma bucur, oricat de tare m-as intrista dupa...drogul asta merita. De la anu ma apuc sa fiu mai serios. - asta e la fel ca autopropunerea care mi-o faceam la inceperea fiecarui an scolar : "anu asta o sa incep sa scriu frumos"
Citeste in continuare...


sâmbătă, 29 octombrie 2011

Dezorientare



Nu am mai scris de mult timp, nu din cauza ca nu as avea ce, ci ca as avea prea multe. Mi se intampla chestii ciudate si sunt total dezorientat si fara un puct de sprijin de unde sa incep sa ma organizez si asta-mi da o neliniste cumplita. Rau este sa nu te vrea nimeni, dar constat cu uimire ca nu e prea bine nici cand te vor mai multi. Evident daca as fi o fire indiferenta totu ar fi ok. Dar din pacate nu sunt indiferent fata de nimeni care are un gand bun pentru mine sau cu mine. Asa ca ma simt imprastiat in toate directiile. Normal e sa te orientezi acolo unde esti fericit si-ti place, dar nu este chiar asa de simplu. Daca merg dupa instinct este frumos, dar foarte foarte periculos si asa din pacate nu vine din vrun rationament, vine tot din instinct. Sunt suparat pe mine ca nu am evitat sa ranesc si sunt suparat pe mine ca sunt mereu tipul "question everything" chiar si cand totul este frumos sau evident. Ma intreb de ce este asa, dar oare in spate nu este altfel.....si asta-mi strica de fiecare data fericirea. Sunt un pic dat peste cap si situatia ma oboseste tare.
Citeste in continuare...


vineri, 7 octombrie 2011

Am racit..



Am inceput de vreo luna sa fiu mai restrictiv cu mancare si sa manac mai sanatos dar si mai putin. Asta cred eu ca mi-a afectat sistemul imunitar si am reusit sa racesc foarte usor, ceea ce mi se intampla destul de greu cand bagam ceafa si cartofi prajiti la greu...Acum ma tratez cu niste vin ramas de la iesirea cu cortul de acum 2 saptamani. Deci nu ma intereseaza raceala prea tare, este usoara si oricum o sa treaca maine, poimaine...
Chestia e ca ma simt intr-o pasa mai prosta si ca de obicei cu asta vine si cheful de a mai scrie cate ceva pe aici.
Aseara am fost la deschiderea unui nou magazin S.tefanel, am mai intalnit cativa fosti colegi, am mai retrait atmosfera care era acum vreo 4 ani si normal am cazut putin in melancolie, pentru ca era frumos. Cineva s-a suparat ca nu i-am prospus sa vina desi propunerea ramanea doar propunere ca oricum nu venea, imi dau seama acum ca probabil nu am propus pentru ca nici inainte nu mergeam insotit la astfel de chestii.
Sunt un pic intr-un moment de cumpana, cand nu stiu in ce directie sa-mi indrept atentia. Cred ca trebuie sa-mi gasesc putin linistea, prin ceata si agitatie nu pot sa vad deloc bine. Sper ca pana la sf lunii sa am viziuni mai clare despre anumite chestii.
Sau poate nu si nu o sa am niciodata pentru ca asa sunt eu. Adevarul este ca o parte din mine inclina si ii place sa fiu eu singur cu mine. Poate este doar o sete inca neastamparata venita dupa o perioada indelungata de ...altceva. Poate o sa-mi treaca.
Adevarul e ca anul asta am facut atat de multe chestii incat nu le mai tin minte si am impresia ca sunt facute in alti ani, fiind obisnuit cu o frecventa mai scazuta a evenimentelor.
Un lucru e bine, ca jobul este ok si imi permite sa am liniste si timp sa ma gandesc, poate pan la urma-mi vor venii si idei de viitor, planuri, obiective...trebuie doar sa gasesc motivul...sau motivatia.
Citeste in continuare...


miercuri, 24 august 2011

cum o fi



sa nu mai fumez....
Ia... sa vedem
Citeste in continuare...


marți, 2 august 2011

Astenie



am devenit cam junkie, trebuie sa ma organizez putin.
Citeste in continuare...


marți, 12 iulie 2011

Caldura mare mon sher



Ma apucasem sa scriu si pe la jumate mi-a inghetat laptopul...de caldura.
E cald de ti se topesc si ideeile.
E miezu verii si nimeni nu am chef de nimic si nici prea multe de facut. As avea cate ceva pe la munca, dar cand in jurul tau si cei putini care nu sunt in concediu se gandesc tot la concediu, la plaje si orase straine. Apropo, anul asta se poarta Barcelona, cei care nu au fost anu trecut se duc acolo. Barcelona e noul Amsterdam...fukin' trends. Acum sunt un pic heiter, ca probabil si eu tot asa faceam daca eram intr-o alta pozitie.
Nu prea mai am obiective si nici chef sa ma agat de ceva nu prea am. Mananc, dorm, mai beau din cand in cand, muncesc.
In w/e am fost la nunta lu Cristi. S-a insurat si ala. Cu una de la el de la munca, politianca si ea. Nu stiu cum se gasesc astia pe la locu de munca, eu am schimbat cateva si nu am gasit nimic. Atat de mic sa fie cercu "iubirii" ? Sau este doar o conjuntura favorabila si de dragul acesteaia iti induci si sentimentul ca daca treaba merge bine toata lumea este fericita. Eu asa cred, dar cred ca pana la urma si eu o sa fiu nevoit sa fac asa, pentru ca cercul meu este aproape un punct. Pacat ca astea de la nes...fabrica de ciocolata parca joaca in alta liga, sau au mancat prea multe napolitane.
Nuntile nu-mi plac. Totusi imi place ca oamenii se bucura cand le onorezi invitatia. Mai ales cei batrani. Motiv pentru care nu prea ma vad la o astfel de sondromie...nu prea mai are cine sa se bucure pentru mine si daca as face mai mult m-ar intrista.
Weekendul viitor sper sa reusesc sa ajung si eu la mare, daca gasesc pe careva sa mearga. M-am plictisit si de scris, mi-e lene, ma intorc la familia Borgias ca mai am un episod.
Citeste in continuare...